
Locul asta mi-a adus, la fel ca si a doua pauza de la venire, foarte multa liniste in suflet si acel sentiment de incredere pe care nu-l ai decat atunci cand iti demonstrezi tie ca poti sa faci, sa creezi, sa aduci in realitate chiar si traznaile ce-ti umplu de multe ori noptile. Poate nu toate dar cel putin unele dintre ele, cu ceva vointa si curaj, devin reale – si e bine, e al dracului de bine sa stii asta. Pentru mine cel putin, sent
Citeste mai mult »

Aici, langa borna de 20 Km, undeva la marginea soselei, cu fata catre camp si catre un apus tarziu de toamna, cu un soare care abia acum isi facea simtit caldura dupa o zi rece si inchisa, mi-am gasit linistea si am simtit cu adevarat ca fac parte din drum, ca sunt parte din peisaj
Citeste mai mult »

Cel mai greu, pe parcursul intregului drum, a fost sa ma temperez pe portiunile in care puteam merge rapid si sa mentin acelasi ritm pe o perioada cat mai lunga. Mi-a fost destul de clar ca sprint-urile nu ma vor ajuta pe termen lung si prin urmare am hotarat sa nu ma las in voia picioarelor si sa nu exagerez atunci cand aveam ocazia
Citeste mai mult »

Asa cum am inceput sa povestesc aici, un plan mai vechi si diabolic al meu era sa fac o plimbare mai lunga pe bicla, Chitila – Bucuresti – Oltenita in prima zi si retur a doua zi, in total 160 Km. Am tot amanat trecerea la fapte din mai multe motive, unul dintre ele fiind ca initial as fi vrut ca un prim drum asa de lung sa nu-l fac singur
Citeste mai mult »