Daca inca nu ti-ai stabilit o iesire de 1 Mai am eu o propunere . De 1 mai se organizeaza la Moieciu de Sus un maraton Montan.
Ai sa gasesti mai jos regulamentul preluat de pe site.

Pentru inscriere click aici.

Regulamentul complet il gasit aici.

1. ORGANIZARE

Ecomarathon este organizat de Centrul de Ecologie Montana.

2. CURSA

43km;
2100D+ Diferenta de nivel pozitiva;
Timp limita 9h

Ecomarathon este o competitie de alergare montana, traseul fiind alcatuit din 90% drumuri forestiere si poteci de munte si 10% drum asfaltat. Startul si sosirea vor avea loc in Moieciu de Sus.
Traseul va fi marcat periodic. Harta traseului se gaseste aici: www.ecomarathon.ro

3. PARTICIPARE

Concursul este deschis celor care au implinit varsta de 18 ani si sunt apti din punct de vedere medical sa sustina acest tip de efort.

4. INSCRIERE

Inscrierea se face prin completarea formularului aflat pe pagina maratonului la adresa: http://www.ecomarathon.ro/inscriere-2010 incepand cu 1.02.2010.
Fiecare participant va trebui sa achite o taxa de participare anuntata la deschiderea inscrierilor in care sunt incluse: tricoul maratonului, numar de concurs, medalie, realimentarea in timpul cursei.
La validarea inscrierii fiecare participant va trebui sa semneze declaratia de responsabilitate.
Daca dintr-un motiv intemeiat doriti sa anulati inregistrarea va rugam sa anuntati acest lucru prin mail la info@ecomarathon.ro
In cazul retragerii din cursa taxa de participare nu va fi inapoiata.

5. ECHIPAMENT

Se recomanda urmatorul echipament:
- pantof de alergare cu profil montan
- numar (dat de organizator)
- bidon cu apa, 0,5 litri
- batoane energizante sau geluri energizante
- haina de ploaie/vant
- telefon mobil

6. PUNCTE DE CONTROL/PUNCTE DE ALIMENTARE

Pe parcursul traseului vor fi amenajate 4 puncte de control si 5 puncte de alimentare unde se vor gasi bauturi energizante, apa, fructe, zahar.
Punctele de control si punctele de realimentare vor fi marcate corespunzator si vor fi vizibile.

…………………………………………………………………….

10. TRASEU

Startul si Sosirea sunt in Moieciu de Sus. Traseul este alcatuit din 3 bucle ce formeaza trifoiul EcoMarathonului.
· START – Moieciu de Sus – La Mandru – Fundata – Moieciu de Sus: cca: 11 km
· Moieciu de Sus – Culmea Lunga – Valea Lunga – Cheile Gradistei – Fundata – Moieciu de Sus: cca 17 km
· Moieciu de Sus – La Bisericuta – Valea Bangaleasa – Poiana Gutanu – Poiana Plesii – Moieciu de Sus – SOSIRE: cca 15 km
Detalii despre traseu, harta si profilul traseului se gasesc pe pagina maratonului www.ecomarathon.ro

11. CLASAMENT si PREMII

Cronometrarea se face la secunda, va castiga cel care va ajunge in cel mai scurt timp la punctual de Sosire dupa parcurgerea integrala a traseului.
Premierea se va face pentru urmatoarele categorii: masculin si feminine, seniori si veterani, cu urmatoarele categorii de varsta: 18-35 de ani, 36-45 de ani, peste 45 de ani.
Organizatorii isi rezerva dreptul de a acorda si alte premii.
Fiecare participant ce va termina cursa incadrandu-se in timpul precizat de organizatori va primi medalia EcoMan.

Articole similare

• Impresii maraton Piatra Craiului 2009
• Hercules Maraton
• Arges Winter Race – the story
• traseu de munte usor Poiana Brasov – Cabana Postavaru – Telecabina
• Scoala de munte Pathos – prima aplicatie – cabana diham

Weekendul trecut am fost cu colegii de la HyperActive si noi colegi de la Lowe intr-un team-retreat pana in Poiana Brasov.

Si cum nu se putea sa ajung pana la munte fara sa nu fie macar o mica plimbare pe munte, am plecat sambata de dimineata intr-un traseu pana la Cabana Postavaru.

Info tura:

Distanta: aprox. 4km
Dificultate: mica-medie
Durata: 4 ore la pas de plimbare
Privelisti: superbe

Am plecat in traseu cu Victor Stanciu, prietena lui Dalia si am reusit sa il mai convingem si pe Robert flash-erul nostru ( felicitari Robert ). Am avut bafta de o vreme cat se poate de frumoasa, chiar nu puteam sa cerem mai mult, iar momentul de a face tura a fost la fix fiindca pe seara si a doua zi s-a lasat cu vanticel un pic si cu ceata.

Sus la Cabana, am avut parte si de niste privelisti superbe, fiind senin am putut admira in zare muntii Bucegi si Piatra Craiului.

Dupa ce am servit un ceai cu rom si o placinta cu mere la cabana ( au mers la fix :-p ) am plecat usor spre telecabina si am coborat cu ea pana jos pentru ca eram un pic in intarziere de timp .

A fost chiar un traseu fain, nimic hard-core … just chilling si admirat

PS: a doua dimineata am facut acelasi traseu si in pas de antrenament :-p … am urcat in 1h 02′ … mai fun a fost la coborare cand am plecat la un minut in spatele unor tipi pe skiuri si am ajuns jos in 14 min inaintea lor :-p. Mi-a placut enorm sa alerg/alunec/patinez la vale prin zapada

Harta traseu

Hike route 368140 – powered by Wandermap 

Restul de Poze:

Articole similare

• Speed trekking busteni-babele-pestera – 2h
• Primul antrenament de echipa pentru carpathian adventure in Fagaras
• Muntele nu e loc de joaca
• In cautare de fata cu spirit de aventura pentru Carpathian Adventure
• Excursie Ceahlau – second trekking experience

Dupa a 3-a ciclopromenada am dat peste o asociatie montana la ONG Fest, nu prea am retinut cum se numeste si aveam un pliant de la ei dar l-am pierdut . Insa dupa un pic de googling i-am gasit : AM Pathos.
Ei au program care se numeste Scoala de Munte si care mi s-a parut destul de interesant:

Scoala de munte este o scoala educativa la care se poate inscrie orice persoana care iubeste natura, care are peste 16 ani si este apta din punct de vedere fizic si psihic. Scoala se desfasoara pe o perioada de 8-9 luni si considera ca totii elevii au un nivel zero de pregatire, indiferent de experienta montana acumulata anterior. In aceasta perioada se vor preda cursuri teoretice despre alpinism, escalada, turism, geografie generala, geografie montana, ecologie, prim ajutor premedical, meteorologie, psihologie, pericole in munti, supravietuire, si altele. Aceste cursuri sunt gratuite. O data la trei saptamani are loc APLICATIA, adica expeditia pe munte de 2 sau 3 zile (in weekend, de sambata dimineata pana duminica seara) pentru a pune in practica cunostintele teoretice acumulate la cursuri.. Vor fi aplicatii tematice in Bucegi, Piatra Craiului, Retezat, Ceahlau, Fagaras, Iezer-Papusa, Piatra Mare.. Una dintre aplicatii va fi CANTONAMENTUL, o tabara montana cu durata de 6-7 zile, in care se vor aprofunda mai ales cunostintele practice. Aplicatiile pe munte sunt platite de fiecare elev in parte, pretul aplicatiei variind de la 60 la 150 lei, functie de: cazare (cabana/cort), transport (tren/autocar) si de distanta (150km – Bucegi / 400km – Ceahlau).

mai multe aici

Asa ca m-am inscris, am fost si la deschiderea scolii si weekendul trecut am fost si in prima aplicatie , destinatia Cabana Diham, elevi: in jur de 150 din cate am inteles . Trebuie sa recunosc ca numarul e destul de mare pentru o excursie de trecking pe munte insa din cate am inteles pana la sf. scolii se mai rareste lumea. Insa chiar si asa tb sa recunosc ca e destul de interesant sa mergi pe munte intr-o astfel de formatie. Si cu siguranta o sa atragi atentia ), anul asta in martie la una dintre aplicatii, Eugen Manea a crezut ca e noua cruciada cand a vazut un sir atat de mare mergand prin retezat intr-o furtuna de zapada )

Plecare a fost din Busteni unde am ajuns cu personalul.

Am inaintat la inceput intr-un trinom ( nu dinala matematic , 3 siruri indiene ) chiar daca nu se mai vede mai jos

Aici am avut parte de un pic de istorie a muntilor Bucegi din partea Lt. Dr. MARIUS IRIMIA aka Moldoveanu cel care a pornit asociatia.
Apoi ne-am despartit in 2 grupuri, unii in care aveam un pic de experienta si care am plecat sa ajungem pana la cabana Malaiesti si altii care au mers mai incet si s-au oprit la cabana Diham.
Asa ca ma alatur grupului pentru malaiesti si plecam

Sus pe munte se depusese deja ceva zapada

Ajungem la cabana si se vedeau deja varfurile inzapezite

Lasam rucsacii la cabana si plecam spre cabana malaiesti. Am reusit sa ajungem in timpul de pe marcaj, am stat un pic, am baut un ceai si apoi am facut drumul inapoi pe intuneric incercand sa intercalam persoane cu frontale cu persoane fara.

Dupa ce am ajuns inapoi la cabana Diham, am avut timp vreo ora sa ne organizam in camere, sa ne schimbam si sa mancam ceva, apoi am coborat in sala de mese unde o parte din membrii clubului de cultura din asociatie ne-au delectat cu cantece de munte

Cantece de munte – Cand te scuturi de zapada
Asculta mai multe audio Muzica

M-am culcat pe la 11, pentru ca dimineata aveam o trezire la 5.30 ca sa cobor inapoi in Busteni sa plec catre Brasov la duatlon.

Concluzii

Poate nu a fost o tura la munte cum eram obisnuit, dar a fost frumos. Are si mersul in grup un farmec al lui. Mi-a placut si tura pana in malaiesti mai ales intoarcerea pe noapte cand era o luna plina superba. Pacat ca imi lasasem aparatul foto la cabana .

Cheers.

Articole similare

• Maraton montan la Moieciu de Sus de 1 Mai 2010
• traseu de munte usor Poiana Brasov – Cabana Postavaru – Telecabina
• Impresii maraton Piatra Craiului 2009
• Antrenament mtb in muntii baiului pentru Carpathian Adventure
• Speed trekking busteni-babele-pestera – 2h

Pre race

Aflasem de mult de acest maraton, si era undeva in TODO list dar nu era chiar bifat ca sigur, insa dupa Carpathian Adventure am tot auzit numai lucruri bune despre el asa ca am tot inceput sa iau in calcul ideea de a participa. Dupa experienta de la Maraton 7500 si Carpathian Adventure imi imaginam ca o sa ma simt destul de bine la un alt maraton pe munte asa pe final de sezon. Mai mult a avut grija si colega Silvia sa “promoveze” bine maratonul si sa spuna cu orice ocazie ca e un maraton care trebuie facut ( a pus si status pe mess deci tb. sa fie ceva calumea ).
Veneam dupa 2 saptamanii de maratonul de la Berlin si 2 saptamanii inainte de un weekend cu Duatlon Brasov si Maratonul Bucuresti, deci nici nu are rost sa ma gandesc la cine stie ce timp, dar ma gandesc ca macar sa il termin, sa am o idee pentru la anul.

Plec cu Silvia si Catalin ( @OZON – Carpathian Adventure ) din Bucuresti vineri seara pe la 6. Am tot glumit tot drumul despre MPC, despre cum o sa fie, despre vremea care parea sa nu tina cu noi. Am ajuns seara in Zarnesti, si ma cazez la pensiunea Monady ( pe care o recomand cu mare placere, foarte de treaba proprietarii ) impreuna cu Edi si Valentin ( colegi de la RoClubMaraton, desi Edi nu prea vrea sa semneze actul oficial de inscriere ). Dimineata ne trezim devreme, facem un dus rapid si ne echipam.
Desi Valentin a tot sperat ca zgomotul de picaturi pe care l-a auzit sa fie de la calorifer :-p se pare ca totusi urma sa alergam pe ploaie. Asta e mai bine, o sa fie mai fun .

The Race

Mergem si rezolvam cu formalitatile, dupa care asteptam cumintii startul. Incep sa apara foarte multi concurenti, si destul de multe fete cunoscute de la alte concursuri. Ne intalnim si cu partea barbateasca a echipei Die Fantastischen Vier si facem un mic pariu cine termina primul pe echipe ( se vor cumula timpurile la membri ). Dam si peste fratii Mihu de la Lumea pierdută, care ne promit ca o sa ne intreaca acum pentru a se “revansa” pentru Carpathian Adventure. Startul se apropie, si pe masura ce ma tot uit in jur imi dau seama ca concursul asta a adunat iubitori ai muntelui din toata tara, si ca va fi fantastic sa alerg alaturi de ei, si cu adevarat fantastic daca ma voi putea tine dupa ei ).

Ora de start e aproape, si lumea se strange langa poarta de start, in fundal se aude AC/DC, muzica perfecta pentru incurajare. De data asta “abilitatea” autoproclamata a Silviei de a alunga ploia din zonele unde mergea ea la munte nu prea a mers ( scuza ei a fost ca i-a placut sa fie asa ). Mai e un minut pana la start, ploua marunt si nu pare sa se opreasca, lumea tropie usor in asteptarea startului si fredoneaza AC/DC, ultimele incurajari, orice sentiment de emotie pe care il am deobicei inainte de o cursa imi dispare, era ceva in atmosfera de atunci ca m-a facut sa simt ca as fi putut sa alerg tot maratonul fara sa ma opresc ( eee .. vise ce sa ii faci ).

Ora 9.15. Toata lumea canta si era cu un zambet pe buze ( nu stiau unii ce ii asteapta ) cand incepe sa se auda:

10 … 9 … 8 … 7 … 6 … 5 … 4 … 3 … 2 … 1 … START

Si plecam, eu cum fac deobicei, cu sindromul Prefontaine incep sa accelerez inca de la inceput si incep sa depasesc usor lume si sa ma tin de grupul din fata. Trecem repede de strazile din zarnesti, unde unii ne priveau mirati, altii ne incurajau.

Ajungem in padure si incepem cu adevarat maratonul cu o usoara urcare. La inceput urcusul e destul de usor, si incerc sa tin ritmul.
Din pacate oboseala de la maraton isi spune cuvantul si trebuie sa incetinesc putin. Continuam sa urcam si ploia continua si deja eram ud pana la ….. punctul in care nu mai aveam nimic uscat . Incepusem sa ma mint singur si sa zic ca asa simt cu adevarat muntele, plus ca de mic mi-a placut ploia si mai ales sa alerg prin ea … si mai precis prin balti, spre disperarea mamei. Aici eram in rai .
La inceput mai evitam un pic baltile, insa dupa ce eram deja ud evitam doar cele care erau pline de glod, si asta pentru ca mi-ar fi ingreunat adidasii . Partea proasta era ca fiind ceata nu puteai sa te bucuri de privelistea din Piatra Craiului .

Ajungem usor si la coborarea pe Valea Urzicii, anul asta nu o sa fie timp morti acolo. O iau usor, nu prea sunt eu prea sigur pe portiunile astea. Nu apuc bine sa cobor cand deodata trece pe langa mine ca o capra neagra Serban Chiurlea si am avut instinctul sa incerc sa ma tin dupa el, dar mi-am revenit repede la realitate. Asa ca o luam agale si ajungem la portiunea cu corzi fixe, unde dau de Hiroko care cobora cu teama, aceasta portiune. Am incercat sa ne incurajam reciproc si am trecut usor si de portiunea asta .
Acum urmeaza o portiune care mi-a placut enorm, Marele Grohotis. Ca sa nu incapa nici un dubiu, abia stiu sa imi pun claparii in picioare, poti sa ma vezi aici in actiune, insa pe portiunea asta am coborat destul de repede asa prin alunecare. Chiar aveam impresia ca schiez, apoi am rationat un pic si mi-am dat seama ca daca era asa in momentul in care faceam S-uri dinastea pe zapada as fi fost la horizontala de mult.

La plimbare

Terminam si cu portiunea asta, si desi prinsesem un pic de viteza si parca uitasem un pic de oboseala, incepe din nou urcarea si revenim la realitate. Deci, am plecat grabit, insa se pare ca nu prea tine. Asa ca sa ne scoatem, bagam scuza cu maratonul de acum 2 saptamani si ca suntem obositi. Merge ? Eu imi zic ca da, plus ca am de gand sa fac si peste 2 saptamanii un duatlon si un maraton, asa ca trebuie sa nu ma obosesc chiar foarte tare. Gata am stabilit, o lasam mai moale.

Am inceput aproape sa merg, inca mai trageam tare pe urcari, mai depaseam pe unii pe urcarii .. insa pe plat, tot faceam loc la altii sa ma depaseasca. Era un pic ciudat, deobicei ma deranja cand ma depasea cineva in concursuri, dar acum eram relaxat. Chiar ma simteam destul de bine. Incepusem sa ma bucur de parca eram la o tura de trecking. Mai incurajam pe cei care ma depaseam, ii ajungeam pe unii pe urcari, si iar ma depaseau pe plat.

Incet m-am apropiat de jumate, Plaiul Foii, aici m-a ajuns Daniel Musat. El a coborat in forta si venea in alergare usoara:
- Ce faci Gabi ?
- Uite usor, asa la plimbare. Dute inainte ca te ajung la CP.

Il vad asa cum se indeparteaza in alergare si ma gandeasc, ce naiba sunt totusi la concurs nu la plimbare, eiii i-a hai ca ne-am lenevit.
Asa ca o luam usor dupa Daniel.

Inapoi in concurs

La Plaiul Foii, agitatie mare, o grup de persoane stau si asteapta concurentii, ii incurajeaza, fac galagie de parca spui ca aici e finish-ul.
Nu stiu ce anume a fost dar primirea de aici mi-a dat mai multa energie decat orice. Si mi s-a parut parca mai incurajator decat multimea de la maratonul din Berlin.
Ne-au oferit banane, ceai cald, si cel mai tare supa. Daca cineva vrea sa stie ce gust are cea mai tare supa din lume, sa faca tura asta si sa aibe pe cineva la plaiul foii cu o supa instant la plic calda. Dupa ce stam aici 3-4 minute plec cu Daniel mai departe.

Dupa “baia de multime” eram incarcat din nou cu baterii. Eram din nou in concurs. Visam inca la un timp de 6ore, dar dupa ce am aflat ca era deja ora 13.30, adica peste 4h de la start, nu mai aveam sanse, dar nu mai conta. Stiam ca totusi voi incerca sa dau ce pot ca sa termin cat mai repede, de asta e concurs.

Urmeaza o noua urcare, target Refugiul Diana. Incep impreuna cu Daniel urcarea prin padure, era o urcare destul de sustinuta. In fata le aveam pe Elena de la Hoinarii si pe Hiroko, si am incercat sa ne tinem dupa ele. La un moment dat Elena ii da mai tare si se distanteaza de noi, ramanem 4, eu, Daniel, Hiroko si inca un tip ( sry nu am retinut numele tau ) si impreuna vom cucerii varful Diana. Grea urcare a fost, cred ca o Diana a tot sughitat in ziua aia pentru ca multi au injurat-o: “Unde ….. e Diana asta”, si spre norocul ei nu se afla in varf la refugiu ca multi au promis ca o sa o caute sa o ia la bataie ca s-a suit asa sus cu casa ei cu tot. Era aiurea ca nici nu vedeai unde e capatul urcarii, mai auziai din cand in cand cate o intrebare ca a unui naufragiat: “Ba se vede ceva ?”. Dar intr-un final se aude si vestea cea buna: “Reeefugiuuu”.

The race to the finish

Luam o gura de apa de la baietii de la refugiu, si cand dam sa plecam vine in fuga colega Silvia.
- Ce faci Silvia ?
- Bine, vreau sa termin odata.
si pleaca in fuga la vale. La cum a plecat am zis ca sigur nu o mai prindem. Dar hai sa incercam, si ii dam si noi la vale.
Nu stiu de ce dar credeam ca mai urmeaza o usoara urcare pana la finish, si tot coboram in ritm alert ( incercam sa ne tinem dupa silvia ) cu usoara frica de ultima urcare. Insa ea nu avea sa vina, usor iesim din padure si se vede Zarnesti, mai aveam 5km maxim si se termina totul.

Continuam sa alergam pe plat la iesirea din padure si ajugem in sfarsit la intrarea in oras. Dam peste cineva care ne spune ca mai avem 500m pana la finish, credeam ca ma minte atunci, insa avea dreptate apare imediat si linia dreapta catre finish.

O multime de oameni la finish, toti cu ochii atintiti catre directia din care veneam asteptand sa vada un concurent pentru a incepe sarabanda de incurajari, felicitarari si aplauze.

Am trecut linia de sosire impreuna cu Daniel, si am simtit din nou aceasi satisfactie ca la primul concurs. Nu pot descrie indeajuns sentimentul de satisfactie de a trece acea linie de sosire. Terminasem in 6h.25, nu era un timp asa de bun, dar eram mandru de el.
Era o atmosfera superba la finish, toti care terminau erau aplaudati la strada deschisa, felicitati. Iar cei care terminau ramaneau sa ii incurajeze pe urmatorii. Asa au fost primiti toti pana la ultimul concurent.

Mersi Daniel, ai aparut exact cand aveam nevoie de un pic de motivatie. Mi-a facut multa placere sa alergam impreuna a doua jumatate.

Felicitari

Felicitari organizatorilor, au facut o cursa minunata. Au reusit sa adune oamenii pasionati, si care au si rezultate foarte bune. S-a alergat la un nivel foarte ridicat. S-au depasit recorduri fata de anii anteriori, recorduri personale si toate pe o vreme cand altii nu ies din casa pana la magazin.
Felicitari tuturor care au incurajat concurentii pe traseu, oamenii de la CP, chiar daca ati fost doar o mana de oameni pe mine m-ati motivat enorm.
Felicitari participantiilor, pentru rezultatele obtinute si pentru ca ati participat la o cursa in ciuda vremii, si sper ca la anul sa fim si mai multi .

Felicitari celor care au participat pentru prima oara si sper ca ati descoperit ceva care va place si sa ne vedem de acum si la alte concursuri.

Felicitari speciale pentru
Edi Petrov, vezi ca de acum esti maratonist si ai o hartie de semnat,
Valentin acum ca ai terminat un maraton montan la MIB o sa fie ca la plimbare,
Oana Deliu felicitari pentru performanta de a trece de la stafeta la un semi-maraton la un maraton de nivelul MPC, si
Ana Maria felicitari pentru ca ai terminat prima jumatate si nu ai renuntat ca nu ai mai putut si ne vedem la anul la finish.

Scuze ca nu am enumerat mai multe persoane, dar imi era frica sa nu uit pe cineva :-p asa ca i-am mentionat doar pe cei care au terminat prima oara un maraton .

Cam atat si cu povestirea asta,
Scuze ca iar m-am intins la vorba.

Cheers.

Articole similare

• Maraton Piatra Craiului – preRace
• Impresii de la primul maraton montan 7500 in Bucegi
• Viata ca un maraton
• Scoala de munte Pathos – prima aplicatie – cabana diham
• Alergand intre prieteni – Maratonul International Bucuresti 2009